Pornind de la rezultatele cercetărilor, de la pozitionarea pe piață și personalitatea brandului, asocțiația Transylvania World a trasat strategia de dezvoltare a brandului, respectiv strategia de marketing și strategia de comunicare.
Obiectivele strategiei coincid cu misiunea asumată de asociație, în principal promovarea Transilvaniei și a produselor sale tradiționale la nivel internațional (produse și servicii, incluzând produse și servicii turistice, produse alimentare naturale, produse hand-made, farmaceutice naturiste, film, literatură, divertisment, etc.).
Strategia de brand se materializează printr-un plan de acțiuni, respectiv prin activitățile și proiectele asociației, pe termen scurt, mediu și lung.
Prin strategia de marketing încercăm să atragem sub aceași umbrelă diferite nișe de consumatori, din afara României, ai segmentelor de piață ce au sau ar putea avea o legătură cu Lumea Transilvăneană și tot ceea ce reprezintă ea.
Masa critică de clienți țintă
Din rezultatele cercetării de piață efectuată de către asociația Transylvania World rezultă că, la nivel global, masa critică de persoane (96%), care ar sta la baza campaniilor de promovare a brandului, bazate pe viralitate online, este interesată de genul science-fiction și apropiată brandurilor neproprietare fantastice „Dracula”, „Transylvania” și altele corelate falsei imagini de vampirism și ocultism a Transilvaniei.
Astfel întreaga strategie de promovare a unui brand corelat Transilvaniei trebuie să pornească de la acest segment. Chiar dacă ne-am dori să nu fie așa, această masă critică este cheia dezvoltării unui brand global puternic. Cheia unică.
Persoanele care cunosc date despre Transilvania reală, sau cele care ar putea fi atrase pe linie de promovare istorică-geografică realistă reprezintă un procent mult prea mic, aproape nesemnificativ la nivel global. Din păcate, doar 4% dintre cei interesați într-un fel sau altul de Transilvania fac parte din această categorie, fapt ce ar face imposibilă orice tentativă de dezvoltare și promovare internațională semnificativă a unui brand puternic.
Acesta este motivul pentru care asociația Transylvania World a dezvoltat o serie de conceptele care alcătuiesc împreună povestea brandului transilvănean, adresate celor două mari categorii de persoane. Conceptele sunt dezvoltate pe înțelesul oricărui străin, cu un nivel scăzut sau mediu de cunoștințe generale și care nu cunoaște sau deține foarte puține date despre Transilvania.
Conceptele fantastice, bazate pe latura mitologică și misticism, sunt menite să atragă online interesul acestei mase critice de persone. „Dracula”, „Vârcolacul” și „Vampirul” atrag interesul masei critice, apoi, ca strategie, prin legăturile cu „mitologia dacică” se face trecerea, redirecționarea masei critice spre conceptele realiste. „Civilizaţia Cucuteni”, „dacii antici”, „Vlad Țepeș Drăculea” sunt concepte intermediare realiste care descoperă istoria acestor locuri, clarifică diferențele între ficțiune și realitate, iar „Munții Carpați”, „satul tradițional” și „Gospodăria transilvăneană” alcătuiesc imaginea Transilvaniei ce trebuie promovată.
Tot la acest capitol intră și motivația pentru care un astfel de brand nu a putut fi dezvoltat la nivelul administrației publice din România. Statul nu poate să dezvolte o strategie care are ca masă critică de pornire o nișă corelată science-fiction-ului, vampirismului și ocultismului. Astfel, dezvoltarea unui brand al Transilvaniei se poate realiza de către o asociație, în parteneriat cu administrația centrală și cea locală, in care administrația se poate adresa celor 4% și poate contribui la dezvoltarea instrumentelor de promovare a produselor și serviciilor românești.
Masa critică, ca teritoriul definit
Conceptul „Transylvania World”, definirea unei „lumi” transilvănene, are o motivație precisă, reieșită din cercetare și analiza pieței. Astfel, asociația a clasificat Transilvania și a definit „Lumea Transilvăneană” ca un teritoriu extins al Transilvaniei Centrale sau a Transilvaniei politice.
Referindu-ne la produsele și serviciile transilvănene, și în special la partea turistică a acestora ce trebuie promovată la nivel global, la fel ca și în cazul persoanelor, trebuie îndeplinită o masă critică, un spațiu minimal. A elimina din oferta turistică și din oferta de produse teritorii precum Bucovina ori Banatul Montan, a elimina atracții de interes internațional precum Transalpina și Transfăgărășanul ce pornesc din Transilvania clasică dar care se opresc peste munți, în Oltenia, ori alte locații în care influența transilvăneană se simte puternic, ar fi o greșeală catastrofală și ar reduce masa critică, teritoriul critic de ofertă, la un nivel care ar diminua puterea de promovare internațională a brandului.
Concluzii
Fără a dezvolta strategiile, sunt menționate aici aceste două elemente-cheie de masă critică. Cu alte cuvinte, strategia de marketing și cea de comunicare au în vedere, între altele, preluarea din piață a notorietății brandurilor neproprietare corelate vampirismului și promovate în special de cinematografia hollywoodiană, care au generat o industrie globală gigant, atragerea și redirecționarea fanilor acesteia spre latura conceptuală a noului brand dezvoltat de Transylvania World. Ca urmare a redirecționării fanii vor lua contact cu realitatea, vor începe să descopere Transilvania reală cu produsele și serviciile ei și vor fi transformați în agenți virali de promovare a brandului.
Activitățile și proiectele planificate de Transylvania World sunt acțiuni menite să transforme strategia în concret, să dezvolte și să promoveze brandul la nivel global.