Munții Carpați, învăluiți de atmosfera lor misterioasă și de o aură de poveste, adăpostesc cele mai mari populații de urși și lupi în libertate precum și cele mai multe păduri virgine din Europa și au fost o puternică sursă de inspirație pentru autori precum Jules Verne sau Bram Stoker.
Lanțul muntos al Carpaților se întinde în estul Europei și este renumit pentru pădurile virgine (320.000 de hectare), floră și faună, adăpostind pe teritoriul României cea mai mare populație europeană de lupi în libertate. Mitologia dacică s-a născut în inima acestor munți, etimologia cuvântului „Carpati” provenind de la termenul dac „karpate”, care însemna „stâncării”.
Atmosfera misterioasă și peisajele de vis, alături de legendele și tradițiile din Transilvania, fac din munții Carpați un leagăn al misticismului european, promovat de personalități publice și generator de turism.Munții Carpați sunt un lanț muntos aflat în estul Europei, care traversează opt țări, Carpații românești reprezentând jumătate din întreaga lor întindere. Carpații s-au format în același mod ca și Munții Alpi, dar sunt mai ușor accesibili datorită depresiunilor intramontane de mare întindere și a culmilor alpine care oferă un peisaj montan unic, de vis.[1]
Etimologia numelui ”Carpați” își are rădăcinile în cuvântul dac ”karpate” însemnând ”stâncării”. Odată cu romanizarea, dacii, strămoșii românilor, au înlocuit cuvântul ”karpate” cu ”munți”, ulterior numele devenind ”Munții Carpați”.[2] [3] [4]
Munții Carpați formează un arc în jurul Transilvaniei Centrale și sunt străbătuți de două dintre cele mai impresionante șosele montane din România, situate la altitudini de peste 2000 de metri. Transalpina este cea mai înaltă șosea de pe teritoriul Lumii Transilvănene, cu altitudinea maximă de 2145 de metri, iar Transfăgărășanul a fost numit de către Jeremy Clarkson (Top Gear) ca fiind cel mai impresionant drum al lumii.[5] [6] [7]
Atmosfera magică a Carpaților a inspirat scriitori renumiți la realizarea unor capodopere de genul aventură, science-fiction și horror-gotic. Bram Stoker, spre exemplu, a ales Munții Carpați pentru locația castelului imaginar al contelui vampir Dracula, inspirat fiind de Pasul Tihuța (Borgo Pass), la fel ca și Jules Verne, care a scris faimosul roman “Castelul din Carpați”.[8] [9] [10]
Munții Carpați cu amplasamentul și atmosfera lor mistică au fost de asemenea punctul de plecare și cadrul perfect pentru numeroase filme de mare succes. Un celebru film care a turnat toate secvențele montane în Carpați este ”Cold Mountain”, nominalizat la șapte premii Oscar.[11]
Carpații sunt un leagăn al misticismului european, pădurile virgine, culmile semețe și condițiile meteorologice specifice reprezintând decoruri de vis, ideale îndeosebi pentru genurile de film epic-fantasy. În acest sens, panoramele oferite de munții Carpați pot constitui oricând cadre magice pentru producții cinematografice de top în genul Lord of The Rings sau The Hobbit.
Misticismul este redat și de asocierea cu Cultura Cucuteni, cea mai veche civilizație atestată din Europa, care a trăit în nord-estul României și a precedat atât civilizațiile din Egiptul Antic, cât și pe cele din Sumer.
Vechii daci au trăit la rândul lor în strânsă legătură cu Carpații. Fortificațiile lor erau situate pe culmile cele mai înalte ale munților, iar Sarmizegetusa Regia (capitala statului dac), cu structurile sale asemănătoare celor de la misteriosul Stonehenge, se păstrează și astăzi în inima pădurilor virgine transilvănene.[12]
Dacii urmau drumul Transalpinei de astăzi, care a fost ulterior pavat de către legiunile romane, fiind menționat pentru prima oară de către omul de știință grec Ptolomeu, în secolul II d. Hr. Pe acest drum se practica transhumanța (un obicei păstrat până astăzi), deplasarea sezonieră a păstorilor cu turmele de oi în funcție de anotimp, aceasta fiind unul dintre factorii care au dus la răspândirea influențelor tradiționale în Lumea Transilvăneană.[13] [14] [15] [16]
În zilele noastre, Carpații românești adăpostesc cea mai mare populație de lupi din Europa, un număr de aproximativ 2500 de exemplare trăind în libertate în pădurile transilvănene. Numeroși munți, culmi, văi sau păduri au preluat de-a lungul timpului numele de “lup”, simbolizând strânsa legătură a dacilor și ulterior a românilor cu acest animal maiestuos. Luând în considerare cele zise mai sus, nu e de mirare că mitul vârcolacului (omului-lup) a apărut în Transilvania.Tot pădurile virgine ale Carpaților adăpostesc și cea mai mare populație de urși în libertate din Europa, prezenți într-un număr impresionant de peste 6500 de exemplare.[17] [18] [19] [20]
Flora din cadrul Munților Carpați oferă priveliști feerice datorate diversității plantelor întâlnite. Stâncile, coastele și piscurile Carpaților sunt împodobite de flori unice în lume, cum ar fi Garofița Pietrei Craiului, dar și de plante medicinale care cresc în mediul lor specific ferit de poluare. Leacurile din inima munților sunt utilizate și astăzi în satul tradițional transilvănean care se păstrează intact până în zilele noastre.
Legendele din Munții Carpați menționează polovraga, o plantă medicinală de pe vremea dacilor, care ar vindeca orice boală și a cărei căutare încă nu a încetat, atrăgând vizitatori din toate colțurile lumii.[21] [22] [23] [24]
Frumusețea și misticismul Carpaților, alături de accesibilitatea lor, sunt prielnice pentru o puternică dezvoltare a turismului, în special cel de aventură, odihnă, culinar tradițional, spiritual, sau curativ (de sănătate).
Bogăția naturală și specificul acestor zone a determinat implicarea mai multor personalități publice în campanii de conservare a pădurilor virgine din Munții Carpați. Prințul Charles de Wales s-a declarat în repetate rânduri un fan al Transilvaniei, petrecând câteva zile pe an în inima acestui teritoriu magic, dovedind astfel, dacă mai era nevoie, importanța acestei regiuni unice.[25] [26][27]
Notă: Conceptele Transylvania World sunt parte integrantă din brandul asociației, iar folosirea lor trebuie să citeze sursa și să facă trimitere spre acest site.
