vampir | definiţie și concept

Definiţie vampir sau strigoi ce stă la baza brand-ului proprietar al Transylvania World

Vampirul, Personaj mitic transilvănean

Mitul vampirului a luat naștere în Sumer, Asiria și Israel, a fost preluat de strămoșii românilor și ulterior a fost redescoperit de către Jules Verne și Bram Stoker, datorită miturilor și superstițiilor din Transilvania.

Definiţie vampir (strigoi)

Strigoiul sau vampirul (cuvânt cu originea în limbile latină/grecă „strix”) este un personaj supranatural negativ, care se hrănește cu sânge uman.

Conceptul a luat naștere în mitologiile antice sumeriene, asiriene și evreiești fiind ulterior preluat de popoarele indo-europene, predecesori ai grecilor, romanilor și dacilor (strămoșii românilor de astăzi).

Termenul de “strigoi” precede cu cateva milenii termenul de “vampir”, acesta fiind redescoperit și popularizat la nivel mondial de către Jules Verne și Bram Stoker, care și-au găsit inspirația în miturile și superstițiile din Transilvania. Diversitatea miturilor din aceasta zonă a avut un rol esențial în ascensiunea vampirului în topul personajelor fantastice moderne.

Conceptul pentru vampir (strigoi)

Strigoiul, personaj supranatural negativ, a apărut inițial în mitologiile antice sumeriene, asiriene și evreiești, în general fiind o creatură nocturnă demonică ce se hrănea cu sângele copiilor.

Popoarele indo-europene, pornite din zona eurasiatică, în vecinătatea sumerienilor, asirienilor și evreilor, din care s-au desprins între altii romanii, grecii și dacii (strămoșii românilor de astăzi), au preluat conceptul de strigoi și l-au răspândit în Europa.

Spre exemplu, în mitologia antică grecească personajul Lamia este un predecesor al strigoiului, ea fiind o regină care s-a transformat într-un demon ce se hrănește cu sânge de copii.[1]

În mitologia evreiască demonul Lilith apărea sub formă de bufniță, metamorfozarea vrăjitoarei fiind în directă legătură cu termenul latin / grecesc „strix” (bufniță).[2]

Miturile dacilor au preluat tema acestor creaturi, strigoii fiind în concepția lor spiritele celor adormiți care nu erau demni să intre în împărăția lui Zalmoxis (zeitatea supremă a dacilor).[3]

Ulterior, în mitologia românească au fost  preluate la rândul lor aceste elemente, iar strigoii au devenit creaturi însetate de sânge, care aveau capacitatea de a se metamorfoza (observăm din nou o strânsă legătură cu originea termenului „strix”).[4] [5] [6] [7] [8]

Menționările termenului de „strigoi” au milenii vechime, în timp ce menționările din Europa ale cuvântului „vampir” au apărut pentru prima dată în secolul XVIII, la începutul epocii moderne.[9]

Celebrii scriitori Jules Verne și Bram Stoker și-au găsit inspirația pentru a reînvia conceptul de strigoi (care la momentul respectiv în Europa de Vest era aproape uitat în timp) în miturile și superstițiile din Transilvania, deși aveau la dispoziție o multitudine de concepte și mitologii.  

Astfel, Jules Verne a scris romanul „Castelul din Carpați” în 1892, acțiunea petrecându-se pe teritoriul Transilvaniei, în carte apărând termenul de „strigoi” iar în 1897, Bram Stoker publica romanul „Dracula”, care a lansat un adevărat curent extins până în zilele noastre.

Practic, datorită tradițiilor și superstițiilor din Transilvania, Jules Verne și Bram Stoker au redescoperit și promovat conceptul vampirului, care în ziua de azi a devenit un etalon global pentru cele mai importante genuri literare și de film.[10] [11]

Notă: Conceptele Transylvania World sunt parte integrantă din brandul asociației, iar folosirea lor trebuie să citeze sursa și să facă trimitere spre acest site.Descoperă mitologia dacică pe site-ul nostru www.TransylvaniaOfficial.com


SURSE CERCETARE:

1. Enciclopedia Wikipedia, Lamia (sursă)
2. Enciclopedia Wikipedia, Lilith (sursă)
3. Enciclopedia Wikipedia, Strigoiul (sursă)
4. Enciclopedia Wikipedia, Strix (sursă)
5. Nicolescu I. Carmen, Daimonii în Literatura Română, Editura Universitaria, Craiova, 2012
6. Teodor T. Burada, Datinele Poporului Romăn la Înmormentări, Tipografia Națională, Iași, 1882
7. Conf. Univ. Dr. Claudia Costin, Etnografie și folclor, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava
8. Patrimoniul Cultural Imaterial din România.Repertoriu I , CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2009
9. Vulcănescu R., Mitologie Română, Editura Academiei Republicii Socialiste România,București,1987
10. Enciclopedia Wikipedia, Castelul din Carpați (sursă)
11. Enciclopedia Wikipedia, romanul Dracula (sursă)

Alte concepte

    Privire de ansamblu

  • Privire de ansamblu asupra definițiilor și conceptelor dezvoltate de către asociația Transylvania World și elemetele cheie ale cercetării noastre conceptuale.
  • Concepte oficiale

  • Transilvania (Definiţie, locație, etimologie, geografie, istorie şi statutul Transilvaniei în prezent)
  • Clasificarea Transilvaniei în trei zone geografice: Transilvania Centrală, Politică şi Lumea Transilvăneană cu influenţele ei.
  • Munții Carpați (Definire, cadru și legătura între realitate și mistic)
  • Civilizaţia Cucuteni (Definiţie, geografie, date despre cea mai veche civilizaţie europeană)
  • Dacii antici (Despre poporul dac, precursorul românilor de astăzi)
  • Vlad Țepeș (Vlad Drăculea, important lider european care în Evul Mediu a blocat invazia islamică asupra civilizației vestice)
  • Satul tradițional transilvănean (definiție și prezentare de ansamblu)
  • Gospodăria din Transilvania (Despre gospodăriile tradiționale transilvănene)
  • Concepte mitologice

  • Mitologie dacică (Mitologia care a luat naștere pe teritoriul Transilvaniei, unde locuiau dacii, strămoșii românilor de astăzi)
  • Vârcolac (omul-lup) (conceptul de vârcolac sau om-lup, în engleză werewolf, a luat naștere din mitologia dacică)
  • Dracula (personaj fantastic, cunoscut ca și „Contele Dracula" sau „Vampirul Dracula"; a fost inspirat din tradițiile transilvănene și personajul istoric real a lui Vlad Țepeș)

mai multe


© Transylvania World Association | 2017